Salaul
Denumire stiintifica: Stizostedion lucioperca

Raspandire
Raspandit in apele statatoare de ses si in Dunare, din care urca in cursul inferior al raurilor mari, coboara pana in Delta Dunarii, intrand si in lacurile litorale usor salmastre.

Descriere Are corpul fusiform, putin comprimat, acoperit de solzi mici; botul scurt, gura mare, terminala, inarmata cu dinti asezati in cate un rand pe fiecare falca si alti numerosi dinti pe cerul gurii.

Coloratie: se recunoaste usor dupa dungile brune ce-i traverseaza spinarea cenusie, dupa aripioarele dorsale, aproape egale ca marime, stropite cu pete de culoarea dungilor de pe cap
.
Dimensiuni: in conditiile naturale de crestere, atinge in apele noastre lungimi medii de 40-70 cm si 1-2 kg greutate. Lungimea minima legala la pescuit este de 40 cm.

Comportament Forma de apa dulce si usor salmastra, traieste in ape limpezi, cu curent domol si fundul tare, pietros si in special cu fund nisipos, intins sau format din scradis cu adancimi variabile. Isi alege locurile de panda in preajma obstacolelor naturale, printre ragalii, sub salciile scufundate, in apropierea digurilor de baraj, picioarelor de pod sau epavelor, uneori chiar sub maluri, urcand spre suprafata numai in urmarirea prazii. In primele stadii de viata se hraneste cu plancton. Catre sfarsitul primului an trece la viermi, larve de insecte si la pesti marunti.Adultii, mai lacomi decat bibanul, aduna de la fund si suprafata raci si broaste, dar in special pestele marunt de tot felul. Primavara fuge de apele tulburi si de fundurile cu mil.

 Reproducerea salaului are loc inaintea crapului, incepand cam din martie si dureaza pana pe la inceputul lunii mai, in dependenta stricta de temperatura apei. Apti pentru reproducere sunt cei care au atins varste intre 2-3 ani,  femela depune in bloc cca. 50.000-300.000 icre lipicioase, de un diametru cuprins intre 0.80-1.50 mm, pe cere le depune in gropite mici construite dinainte pe fundul apei cu ajutorul cozii. Dupa 3-12 zile apar puii. Tot timpul parintii stau in jurul lor, dar nu dintr-un instinct patern ci datorita excitarii "poftei" produse de substantele chimice emanate de icrele proaspat depuse sau de carnea proaspata a puietului plapand. Aceste pofte nu pot fi satisfacute deoarece parintii, in urma intoxicarii organismului in timpul elaborarii sexuale, cad intr-o stare de epuizare sexuala (anorexie genetica). O data cu dezintoxicarea treptata a organismului, anorexia dispare si cu ea si acel iluzoriu "instinct patern", icrele sau puietul cazand prada lacomiei parintilor (canibalism).

 Dimensiune minima legala: 40 cm